Prima pădure din lume care deține o identitate digitală: 35 de hectare de pădure tropicală umedă în sudul coastei caraibiene a statului Costa Rica și proiectul-pilot al conceptului Solarpunk Forest.
Permiteți-mi să mă prezint… numele meu este Solarpunk Forest… și aceasta sunt eu.
Mi s-a acordat o identitate digitală unică, sub forma unui token nefungibil (NFT). Acest NFT este semnul meu distinctiv, prin care mă puteți recunoaște cu exactitate și puteți interacționa cu mine ca ființă vie a pădurii, care respiră.
Identitatea mea rămâne la proprietarul meu. Ce ofer pe piața globală sunt serviciile mele ecologice indispensabile, măsurate în fiecare an și emise ca tokenuri pe NFT-ul meu. Astfel, contribuțiile mele sunt recunoscute și cuantificate, iar eu pot participa ca entitate economică valoroasă.
Astăzi, identitatea mea este un prototip funcțional pe o rețea blockchain de test. Este în curs de reproiectare, iar un link permanent pentru a o vedea va fi adăugat aici imediat ce va fi activă.
Identitate digitală
Proiectul 01 al Solarpunk Enterprises
Înainte de 1990, acest teren era o pășune cu câțiva copaci răzleți. Când agricultura a încetat, pădurea a revenit de la sine.
Specii pioniere precum Cecropia și Inga au colonizat primele câmpurile abandonate, pregătind solul pentru copacii care au urmat. Trei decenii de regenerare naturală au dat naștere pădurii tropicale secundare care se află aici astăzi. Pentru că este încă tânără și în creștere, adaugă rapid carbon în fiecare an, exact ceea ce măsoară metodologia noastră de Creștere a Carbonului Stocat.
Din 2021, pădurea este protejată și studiată, astfel încât să se poată regenera netulburată.
Toate fotografiile de aici au fost făcute în Solarpunk Forest de către fondatori.
Clipurile sunt redate de pe YouTube. Nimic nu se încarcă de pe YouTube până când nu apăsați pe redare.
Pentru dumneavoastră și pentru toate celelalte ființe de pe planetă.
Pădurile acționează ca rezervoare de carbon: absorb dioxidul de carbon din atmosferă și au un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice.
Pădurile oferă adăpost și hrană unei mari varietăți de specii de plante și animale, contribuind la conservarea biodiversității.
Pădurile joacă un rol important în ciclul apei: absorb precipitațiile, reîncarcă apele subterane și reduc scurgerile de suprafață și eroziunea solului.
Prin transpirație și filtrare, pădurile ajută la purificarea aerului și a apei, îndepărtând poluanții și oferind surse de apă curată.
Rădăcinile copacilor și ale plantelor fixează solul și previn eroziunea, iar frunzele căzute și materia organică contribuie la fertilitatea lui.
Pădurile susțin polenizatori precum albinele și fluturii, vitali pentru polenizarea culturilor și a plantelor sălbatice.
Pădurile oferă o varietate de produse nelemnoase, precum fructe, nuci, rășini și plante medicinale, esențiale pentru multe comunități.
Absorbind apa și încetinindu-i curgerea, pădurile pot contribui la atenuarea inundațiilor și la reducerea riscului de dezastre.
Pădurile oferă umbră și ajută la reglarea temperaturii, creând medii mai răcoroase în regiunile calde.
Aceste servicii, adesea trecute cu vederea de actorii economiei globale, merită o recunoaștere și o compensare pe măsură.
Aproape niciunul dintre aceste servicii nu este plătit astăzi. Singura piață care există, cea a carbonului, le evaluează prost. De unde începem, așadar, să schimbăm acest lucru?
Un punct de plecare convingător este recunoașterea pădurilor ca rezervoare naturale de carbon pentru emisiile de CO2 ale organizațiilor și ale persoanelor. Prin fotosinteză, soluția naturii pentru captarea carbonului, putem începe să dăm valoare acestor servicii esențiale.
Pentru început, vă pot ajuta să absorbiți emisiile de CO2 pe care le generați. Cu cât sunt mai sănătoasă, cu atât pot sechestra mai mult CO2 din atmosferă.
Fondurile generate de pădure sunt reinvestite în propria ei conservare și îmbunătățire: măsuri de protecție, tehnologie avansată de monitorizare și inteligență artificială care să-i susțină și să-i reprezinte interesele mai eficient.
Solarpunk Forest este o dovadă de concept finanțată privat, implementată în Costa Rica. Iată stadiul fiecărei părți.
iulie 2023
Camelia și Dacian Brandas pornesc proiectul Solarpunk Forest în Costa Rica.
octombrie–noiembrie 2023
Un inventar complet al parcelei de cercetare permanente de un hectar stabilește nivelul de referință pentru primele calcule ale Creșterii Carbonului Stocat.
Faza 1
Pădurea și-a primit identitatea NFT, token ID 1, ca prototip funcțional pe o rețea blockchain de test. O versiune de producție este în curs de reproiectare.
Stadiu: prototip
Faza 2
Carbonul pe care pădurea îl adaugă în fiecare an este măsurat cu metodologia Creșterii Carbonului Stocat și emis ca tokenuri pe NFT-ul ei, câte o tonă de CO2 pentru fiecare token. Metodologia este redactată, măsurătorile de teren se desfășoară din octombrie 2023, iar contractul tokenurilor există ca prototip. Primele măsurători, făcute în 2023 pe hectarul de cercetare reprezentativ, arată că pădurea adaugă peste 30 de tone de CO2 pe hectar pe an. Este o cifră preliminară, cât timp metodologia este revizuită și actualizată.
Stadiu: dovadă de concept
Faza 3
Companiile închiriază capacitatea pădurii de a le stoca emisiile direct printr-o platformă online și primesc tokenuri ca evidență a fiecărei tone stocate. Până când aceasta va exista, închirierile-pilot se stabilesc prin acord direct. NFT-ul rămâne la proprietarul pădurii.
Stadiu: planificat
Pasul următor
Odată ce proiectul-pilot funcționează, modelul este reprodus în păduri din alte regiuni. Cum plănuim să ne extindem
Camelia și Dacian Brandas explorează pădurea și colectează date pe teren.
După 15 ani ca manageri de proiect și de produs în domeniul financiar și al lanțurilor de aprovizionare, își dedică acum viața protejării acestei păduri și construirii modelului prin care pădurile se pot reprezenta singure.
În noiembrie și decembrie 2023 am măsurat fiecare arbore dintr-o parcelă de cercetare permanentă de un hectar. Iată ce am găsit.
Cei mai mari 34 arbori, 11% din parcelă, conțin 53% din biomasa acesteia. Diametrul trunchiului la 1,3 m.
| Diametrul trunchiului | Arbori | Ponderea arborilor | Ponderea biomasei |
|---|---|---|---|
| sub 10 cm | 11 | 3,6% | 0,1% |
| 10–20 cm | 79 | 26,1% | 3,9% |
| 20–30 cm | 97 | 32,0% | 12,6% |
| 30–50 cm | 82 | 27,1% | 30,3% |
| 50–80 cm | 28 | 9,2% | 29,9% |
| 80 cm și peste | 6 | 2,0% | 23,2% |
Gavilán (Pentaclethra macroloba), un arbore fixator de azot tipic pădurilor de câmpie din zona Caraibelor, reprezintă 49% din arbori.
| Specie | Arbori | Pondere |
|---|---|---|
| Gavilán (Pentaclethra macroloba) | 148 | 48,8% |
| Guabo (Inga multijuga) | 27 | 8,9% |
| Poró (Erythrina poeppigiana) | 19 | 6,3% |
| Muñeco (Cordia eriostigma) | 18 | 5,9% |
| Anonillo (Guatteria amplifolia) | 16 | 5,3% |
| Guarumo (Cecropia obtusifolia) | 15 | 5,0% |
| Arenillo (Catostemma comune) | 10 | 3,3% |
| Alte specii | 50 | 16,5% |
70% dintre arbori au între 10 și 20 m înălțime, cu câțiva arbori emergenți de peste 30 m: profilul unei păduri care încă se regenerează.
| Înălțimea arborelui | Arbori |
|---|---|
| sub 10 m | 29 |
| 10–15 m | 129 |
| 15–20 m | 84 |
| 20–25 m | 47 |
| 25–30 m | 8 |
| 30 m și peste | 6 |
Sursa: inventarul arborilor din parcela de cercetare permanentă, măsurat pe 25 noiembrie și 2 decembrie 2023. Ponderile biomasei sunt estimate pentru fiecare arbore cu Chave et al. (2014), pe baza densității lemnului, a diametrului trunchiului și a înălțimii. Doar ponderi: totalurile sunt în curs de revizuire împreună cu metodologia. Cum este măsurată pădurea
Investitori, fundații, companii și susținători pot contribui cu toții la extinderea acestui model către păduri noi.